Mătrăguna leuștean
Mă închid undeva, într-un butoi, într-o pasăre - totuna.
Lacăt de biserică sau lacăt de ocnă,
un drum înapoi.
Îmi trece el, poemul, chiar atunci cînd luna
îmi fură din mazăre. Și ajung la tine, bună sau nebună.
Dumnezeul meu. Ai crezut vreodată, că de la sensibili
vom ajunge emo? Taci, femeie mică.
De-al dracului croi. Kazimir Malevich nu s-a temut de
liniile grosolane. A fost incredibil...
Ți-e frică de vîrcolaci? Același pământ întors cu lopata.
Vezi, necredinciosul? Care te tot vinde...
Văd, dar nu mi-e frică, eu îl am pe tata și-atunci când
îi prinde, le face fundu' roșu. Luna sângeroasă
a murit de foame. Sst. În mazăre dracul, pare rândunică.
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre frică
- poezii despre draci
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre tată
- poezii despre rândunele
- poezii despre roșu
- poezii despre religie
- poezii despre păsări
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.