Alegorie

sub pleoapa nopţii plânge un cobzar
cântecul stelei s-a înecat în val
şi-a zidit eşecul într-un os de zar
poartă masca fericirii la carnaval.

după lacrimi amare zâmbete răsar
cearcănul insomniei l-am ascuns sub fard
prin sufletul meu goneşte-un armăsar
caută în mine spiritul de bard.

se hrăneşte numai cu jar şi ovăz
îmi poartă zborurile în necuprins
valuri de lumină curg din văz
o stea din Carul Mare l-a aprins

uniţi pe vecie ca lacătul şi cheia
el îmi e bărbatul eu îi sunt femeia.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!