* * *
... a împietrit o lacrimă în pieptul meu
și eu mă simt ușor și lumile mai greu
inspiră veșnicie din note cristaline
ce stau înșiruite pe hrinca mea de pâine
pe drumul colbuit dispar cu pas abrupt
în freamătul tristeții din ochii mei erupt
și zarea cenușie se trece-n negru pur
de undă stacojie și valuri de mercur
și soarele se lasă încet pe asfințit
din lacrimă și suflet să soarba infinit...
poezie de Iurie Osoianu (18 august 2019)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- citate de Iurie Osoianu despre tristețe
- poezii despre suflet
- citate de Iurie Osoianu despre suflet
- poezii despre pâine
- citate de Iurie Osoianu despre pâine
- poezii despre ochi
- citate de Iurie Osoianu despre ochi
- poezii despre negru
- citate de Iurie Osoianu despre negru
- poezii despre infinit
- citate de Iurie Osoianu despre infinit
- poezii despre Soare
- citate de Iurie Osoianu despre Soare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.