Cum a fost, a fost
Eram desculț pe uliță
prin noroiul unui veac
lăsat în custodie.
Uneori sufeream fără rost,
nimeni nu-mi observa durerea
sau o neglija.
Oamenii erau obișnuiți cu răul,
câte unul mă mângâia în trecere
și pleca în amintirile sale
la fel de triste.
Întotdeauna așteptam Paștele și Crăciunul,
părinții ne îmbrăcau în straie noi
și mergeam la biserică,
ascultam slujba
și visam o altă lume
care a și venit.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nicolae Vălăreanu Sârbu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre religie
- poezii despre durere
- poezii despre creștinism
- poezii despre biserică
- poezii despre amintiri
- poezii despre Paște
- poezii despre Crăciun
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.