Vanitatea
Vanitate, Vanitate,
Tu-mpingi omul la păcate!
Tu bagi omul în bucluc,
Și deștept, și hăbăuc.
Vanitate, Vanitate,
Tu ești o realitate:
Sora bună a Prostiei
Și opusul Modestiei.
Vanitate, Vanitate,
Tu te bagi, te bagi în toate;
Ca și lumea ești de veche,
Iar în rele n-ai pereche.
Vanitate, Vanitate,
Tu ești o absurditate;
Nu ai formă, nu ai corp,
Nu-ți găsim un anticorp.
Vanitate, Vanitate,
Tu faci fi'nțele-ngâmfate;
Dacă-aș ști cum să te-apuc,
Te-aș băga la balamuc.
poezie de George Budoi din Vanitatea și Modestia în aforisme, epigrame, pamflete și satire (14 august 2019)
Adăugat de George Budoi
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.