Recalibrarea absolutului
M-am săturat de imperfect,
Cu limitările-i morale,
Cu stângul care pare drept,
Cu deficientele-i virale,
Un imperfect neconjugabil
Dar care poate fi perfect
Si care-n modul imuabil
Tot strambul îl declamă drept.
Nici nu-ndrăznesc cu ochiul minții
S-așez la locul lor firesc,
Ca rezultat al rugăminții
Parcursul meu plăpând lumesc,
Crengile drepte strâmbe-mi par
Noroiul a-nghițit tot lutul,
Iar eu, lacuna din gregar
Îmi calibrez iar absolutul.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.