Dansează-mă...
Dansează-mă
până îmi vor crește aripi
în loc de picioare
iar sângele
să mi se aștearnă
ca o poteca
pentru acei pelerini
ce poartă luna pe frunte
fără ca pintenii timpului
să-i fi atins.
Dansează-mă
ca și când ar umbla moartea
pe strada mea
și eu aș vrea să mă înalț
să văd cum e
când îți urlă pământul
sub tălpile-păsări
de teamă că nu se vor întoarce pe el...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre picioare
- poezii despre pelerinaj
- poezii despre moarte
- poezii despre frică
- poezii despre creștere
- poezii despre aripi
- poezii despre Pământ
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.