Gardian la porți de vise
Gardian la porți de vise
Țin poveștile nescrise,
După gratii de lumină
Ce-au în Soare rădăcină...
Dar închisă, o poveste
Îmi șoptește că mai este
Tot acolo, ca proscrisă,
O iubirea-a mea nescrisă
Din vechi timpuri ce-s pierdute
În războaie pentru ciute,
Duse-n coarne de toți cerbii
Când venea apusul ierbii,
Iar ei, doar pentru iubire,
Purtau lupte în neștire...
Și povestea mea nescrisă,
Despre-o dragoste proscrisă,
Care-n inimă mi-e vie,
Cere, din apus, să-mi fie
Soare, într-o dimineață,
S-o păzesc cât mai e-n viață!
poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Pavel Lică. [Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre război
- poezii despre lumină
- poezii despre inimă
- poezii despre gardieni
- poezii despre dimineață
- poezii despre Soare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.