În lumea din vis
La masa tăcerii, stând cu tine,
Ridic mâna și întind arătătorul drept,
Spre inima ta,
Ca să te întreb, dacă mai sunt
Acolo,
Iar tu îmi spui, că da,
Și îmi mai spui că ai simțit,
Cu el în inimă, că te-aș fi împuns,
Deși, în fapt, nu te-am atins,
Și îmi zic:
Ce ciudată
Declarație de dragoste!
Încerc să-mi dau seama dacă e vis,
Mă pișc,
Dormeam,
Ce trist...!
În lumea din vis, erai al meu iubit,
Dar n-ai fost niciodată,
Deși, ți-am dăruit iubirea mea,
De tine uitată,
într-un cotlon de minte ocupată.
Mă obosește concretul din lumea asta perversă!
Și strig:
Lăsați-mă să dorm!
Și adormind la loc,
Visez,
C-aveam în păr parfumuri de păcat
Și eu și tu,
Și le duceam cu noi spre zări,
În depărtări cu oglindiri albastre,
Purtând pe buze amprente,
De calde sărutări,
Și respiram în nări,
Miresme,
De un regret dulceag,
De-al glasurilor noastre,
abia șoptind,
Un murmur lung,
al unui nume drag!
Duceam cu noi,
În noi,
Iubirea păgână și neastâmpărată,
Ca niște mânji,
Sălbatici și neîncălecați,
Să ne salveze din noianul de mirări,
Cuprinse în această lume absurdă
Și plină de întrebări!
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre visare
- poezii despre inimă
- poezii despre uitare
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre sărut
- poezii despre somn
- poezii despre salvare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.