Cuvinte rupte din tăcere
Ce frumos e locul copilăriei tale!
Tu ești trist, la fel ca toamna
Care tocmai a început să ne intre în suflet
Și nu înțeleg de ce.
Mă uit la mine din direcția ta,
Ca și cum m-aș privi cu ochii tăi,
Eu cea rămasă în urmă
Plângând visul tău.
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre început
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre suflet
- poezii despre ochi
- poezii despre frumusețe
- poezii despre cuvinte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.