La vîltoare

Ge sui gealu' la Bulzăşci, su' poala Bulzului Mare
Lîng-o casă gi români, dai gi o vece vîltoare!
La umbră gi nuc batrîn, cură apa în şuvoaie,
Paretare* şî zdramţare*, maica, vara le înmoaie.

Sî-nvolbă apa-nspumată şî învîrce gesfrînată
Cergi* groase gin lînă bircă*, şcergare gin pînză lată.
În vîltoare o să pciară facaturile* ge-o sară
Fonfanice* gi vreo nană, cu sufletul, rău, ge fiară.

Coboară-n sat la vîltoare, nanuţe* gi pîn catune*
Cu gesagii grei în space, lipigie* să înspume.
Şî li lasă sî să scure* pa ruge ge-ngrăgitură
Pîn' mai stau la vreo minciună, cu-n flacău, zău, bun de gură!

Paretare – covor pe perete; zdramţare - ţesătură din zdrenţe; cergi – pături groase din lână bircă – lână merinos; facaturi – descântece; fonfanice – zise pe nas; nanuţe – neveste tinere; lipigeie – cearceafuri din pânză; scure – scurgă.

poezie de Cornelia Neaga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!