Ploaie
Din picăturile de ploaie,
Gust nemurirea unui înger,
Se răscolesc tălpi de noroaie
Și te primesc, o, tainic, fulger!
Mi-s lumile sfârșite în eter,
M-au cotropit vagi curcubee,
Mi-e sete de un albastru cer
Să mă înfrupt din noi poeme.
Te simt stingher și-atât de obosit,
Cu aripile-ți de mătase,
Și-mi pare că o eră ne-am iubit
Și-acum se năruie sinapse.
Din ploaia sfântă te îngădui
Și te adorm în veșnicie,
Sărută-mi dorul-n care stărui
Și oferă-mi răsăritul mie!
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.