Timpul infernului din mine
Timpul meu s-a scurs într-un mic infern:
prin copacii
care plâng trăirii dezrădăcinarea pădurii visării
ramurilor, frunzelor și florilor iubirii
dar și amintirea anilor din inelele vieții.
prin oceanele nașterii din miazănoapte
ce sărută fiecare răsărit viu de vis
sorbind cu nesaț fiecare picătură de viață
din amontele râurilor nordice.
prin iarba violet a luncii durerii
aciuată pe umbra tălpilor tale
din izvorul ruinelor secate
de liniștea neagră a uitării și strigătul sângelui meu.
prin hamadele lunii
dezgolite de gravitația întrupatei iubiri
rămânându-i doar neagra seceră
într-o infernală așteptare.
atunci nu-mi păsa că timpul trecea
agale prin florile albe din infernul lui Dante
dar, probabil!
a picta adevărul timpului infernului din mine
e cu neputință....
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre religie
- poezii despre iad
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre negru
- poezii despre iubire
- poezii despre flori
- poezii despre uitare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.