Anotimpul iubirii
Ochii se propuneau cu bucurie revederii nesperate.
Într-o lipsă totală de logică a iluziei de ideal,
privirile se hrăneau cu gesturi irepetabile de tandrețe.
Ca o declarație de dragoste,
nestăvilinde nădăjduiri scrijelite pe lacrimi
prefațau integrala iubirii
cu biruința dureroasă a iertării.
Pe portativul raiului,
privighetoarea inimii
reitera partitura suprapunerii perfecte.
Cu instigare tainică la sublim,
gânduri adânci polenizau macii dorințelor
așteptând învelișul luminii
ca o pasăre în cuibul inimii
din cel mai frumos anotimp.
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre anotimpuri
- poezii despre superlative
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre păsări
- poezii despre privighetori
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre ochi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.