Când pleci să lași iubire
Vine o vreme
când azi e strâns din ieri,
când albul de lună
raza de soare
safirul din mare
se adumbresc
și noaptea se așează-n zi,
atunci să te-ntrebi
cu câte mâini ai dat
cât soare-ai răsărit
cât zâmbet ai rostit,
atunci pe buze să-ți rămână
dulce surâs,
o candelă senină,
senină ca un clar de lună
știind cât ai iubit...
poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre zâmbet
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre prezent
- poezii despre noapte
- poezii despre mâini
- poezii despre alb
- poezii despre Soare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.