Înger în derivă
Dacă vântul ar sta
nemișcat pe o piatră.
O, Doamne, câtă apă-ar țâșni
din frunți de păsări și de arbori!
El, îngerul meu trist
îmi mai zâmbi încă o dată
din colțul stâng al vântului
și părăsi fără suspin
o aripă-n ghețari.
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre îngeri, poezii despre vânt, poezii despre zâmbet, poezii despre tristețe, poezii despre păsări sau poezii despre copaci
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.