Acasă
Dacă pun pâinea pe geam
chem vrăbiile
să-i ciugulească grâul
Nimeni nu mă vede singur
și de aceea mă ascund
Câte boabe pot fi... de foame
pe o felie uscată de pâine?
Pomul preferat și ultimul
l-am ars la foc de frig
Cenușa o îngrop ca amintire
pe locul rămas gol
Câinele meu credincios
mănâncă carnea
și îmi lasă mie oasele
să-mi fie de bine...
e ultimul meu amic
pe care nu am să-l ucid
poezie de Vasile Tent
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre pâine
- poezii despre vrăbii
- poezii despre religie
- poezii despre prietenie
- poezii despre mâncare
- poezii despre foc
- poezii despre câini
- poezii despre copaci
- poezii despre cereale
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.