Gustul vieții
important e să ai aer. apoi muști până la sânge
și din sfârc picură lapte altoit, alb și roșu
ca în șnurul primăvăratic
alungă Doamne gustul cărnii
și lasă-mă în crugul vieții cu amintirea sânului
către care cad, miluind pământul cu lacrima mătăniilor
departe, unde nu e durere și jale
la loc cu verdeață. la loc umbrit. de viață dorit
acolo, cerul coboară și sărută tâmplă pământului, descoperindu-se
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sâni
- poezii despre viață
- poezii despre sărut
- poezii despre sânge
- poezii despre roșu
- poezii despre primăvară
- poezii despre lactate
- poezii despre durere
- poezii despre dorințe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.