Dispută
Zise pomul:
- Eu-s ca omul-
Un reproș, un apropou
Să îmi faci și un ecou
Duce vorba-ți mai departe,
Ți-o despică, ți-o împarte,
Printre crengi, în mii de șoapte
Răspândindu-se în noapte.
Zise vântul:
- Eu, cuvântul
Când îl șuier printre dinți,
Îți scot frunzele din minți
Și îți pleacă-n lume toate
De zici că sunt apucate.
Zise pomul:
- Eu te port pe crengi în zbor,
Tu adie mai ușor!
Zise vântul:
- Eu o să zbor mai încet
Și mă mut înspre brădet!
Știți ce-au zis pomul și vântul,
Dar nu-și vor ține cuvântul
Cât e lumea și pământul!
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.