Frumoasa mea iubită
Frumoasa mea iubită, atât mă-ncearcă dorul,
Iar inima-mi captivă, așa de tare bate
La ușa casei tale, ca ceasul din cetate,
Redeșteptând în suflet, neprihănit, fiorul.
Nu pot să dorm o clipă, cu gândul la idilă,
Tăcerea ta de piatră mai mult mă înfioară.
O șoaptă de iubire îți cânt pe-a mea vioară,
Din inima-mi nebună, frumoasa mea copilă.
Dă-mi mâna ta, iubito, și să fugim de toate,
Să evadăm din lumea în legi încorsetată!
N-avem nevoie-n viață, de case sau palate,
Doar de un loc al nostru, unde n-am fost vreodată,
Ca urma să ne-o pierdem, prin locuri neumblate,
Să alungăm de-a pururi, sfiala ta de fată.
sonet de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre vioară
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre palate
- poezii despre mâini
- poezii despre legi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.