Verset fantasmagoric...

când adormi la pământ şi-ntuneric se lasă
în materia ta cenuşie
se aşează încet peste spaţiu o plasă
ce-l desparte tiptil de vecie

neuronii de noduri de stil, gordiene
şi planete de stele albastre
feţi -frumoşi de frumoase elene
câmpi cu maci de lalele din glastre

munţi de mări şi pustiu de oază
ploi de albe şi trste zăpezi
şi curajul, curajul de groază
când respiri şi nu vrei să mă vezi

şi tăcerea adâncă din plasă
se tranforma treptat în infern
cu fantome plângându-şi la masă
melodii din auzul intern

tu deschizi ochii feţelor tale
să mă simţi, să mă vezi, să mă vrei
cum o floare -şi deschide petale
întru toate temerile ei

dar plecat mai departe de fire
şi de dulci şi subtile poveşti
eu colind alte lumi în neştire
şi te las la pământ. Precum eşti....

poezie de Iurie Osoianu (29 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!