Spovedanie...

Tatăl nostru Cel Ceresc
În genunchi Iţi mulţumesc
Pentru tot ce ai făcut
Când lacrima m-a durut.

Te rog Doamne să mă ierţi
Dacă printre nori incerţi
Uneori te-am încuiat
Cu-ndoieli şi cu păcat.

Oglinda din viaţa mea
S-o privesc nu aş putea
Când tumoare şi prăpăd
Este tot ceea ce văd.

Să mă uit spre faţa ta
Ştiu că nu aş merita
Deşi Tu m-ai ajutat
De câte ori Te-am strigat.

Îmi doresc Doamne prea Sfânt
Să îţi fac un legământ
Şi-nspre uşa ta să vin
Când sunt plină de venin

Dar greşesc şi iar greşesc
Cu orgoliul mă-nsoţesc
De minciuni mă înconjor
Şi iar Îţi cer ajutor.

Tatăl nostru Cel Ceresc
Azi vreau sa mă spovedesc
Şi chiar dac'-ai să mă cerţi
Ştiu sigur c-o să mă ierţi.

poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!