Om ... cu carte ...
Am strâns în viață tot ce-am vrut,
Din banii dați cu împrumut,
Cu dobândă, garanție,-
Am bancnote în prostie.
Vilă am, am limuzină,
Chioșc în curte și grădină.
Am bideu și o piscină...
Dar văd că în alte case,
Simple, mai puțin luxoase,
O bibliotecă mare,
Plină ochi cu cărți, sertare,
Birou de mahon, cu mape,
Parcă pielea nu te-ncape.
Amândouă îți confirmă,
Că ești și tu om cu firmă...
Chiar și-un titlu îți conferă:
De boier, nu hahaleră...
Ca să par și eu cu carte,
Aș merge și mai departe,
Că îmi merge mie gura,
Da-i mai greu cu semnătura.
Aș vrea să fiu, Doamne dragă,
Intelectual cu vlagă!
Azi mă duc la librărie,
Să cumpăr cărți, cam o mie.
Le număr pân' la Sân' Petru?!
Mai bine le iau la metru!...
Cărți doar cu coperți din piele,
Cu una pân' la cinci stele,
Ca la coniac, fârtate,
Etalon de calitate.
Cărți cu titluri deslușite,
Cu coperți mari, aurite,
Să se vadă de departe,
Că sunt și eu om... cu carte...
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cărți
- poezii despre bani
- poezii despre viață
- poezii despre prostie
- poezii despre prezent
- poezii despre numere
- poezii despre metrologie
- poezii despre lux
- poezii despre lungime
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.