Marea roșie când se desparte
hai murgule stoarce sub copite tihna acestei lungi nămieze
du-mă la penumbra părului dragei mele drage
ce-adună pripasul clipelor cu genele-i frumos mirositoare
și le coboară apoi în zâmbetul întâmpinării
ea învârte pe deget un glob de cristal
hai murgule nu mă lăsa în faptul serii
poartă-mă lin și mereu iar de-ar fi
să se sfârșească iarba
cu pământul de sub ea să nu-ți pese
ea învârte pe deget un glob de cristal
hei murgule părăsiți suntem de salcâmi
ne mai umblă doar umbra lor prin artere
nu te opri chiar de-om ajunge la mal
zâmbetul ei este marea roșie când se desparte
ea învârte pe deget un glob de cristal
poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zâmbet, poezii despre seară, poezii despre roșu, poezii despre păr, poezii despre frumusețe, poezii despre degete sau poezii despre Pământ
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.