Popoare de lumine...
Cântasem pură clipa de cum te cunoscui,
Aceea preaînaltă, preamultă de sfințire;
Gustam pe rând ciorchinii-ți, dulci cum ai nimănui
Și-ți stam în Dumnezeu mănunchi de nemurire.
Gustam pe rând din faima-ți de îngerime scumpă
La care să se-nchine veneau de-a valmă fluturi;
Văd astăzi avuție, stau gata să irumpă
Popoare de lumine, spre mine cum le scuturi.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre religie, poezii despre prezent, poezii despre fluturi sau poezii despre Dumnezeu
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.