Lumina din pahar
Mă minți divin și îngeri ai la gură,
Ci-n zodia misterelor confuze
Sărutul zăvorăște-a tale buze
A nuntă, cântec, nașteri ce trecură...
În veac, deasupra clipelor ursuze
Te scald sfios în dragoste și ură,
Ci amforele-n duh ni se umplură
Dar, vai! Morminte-n carne-s călăuze.
Un imn de-amurg în lut când se ridică
Va lăcrima-n văzduh o ploaie-atunci
A ne-nălța ne prăbușește-n frică.
Și beat în a tenebrelor spelunci
Lumina în paharul meu se strică
De mai că-ți vine-n iaduri s-o arunci...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ștefan Petrea. [Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre îngeri
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre nuntă
- poezii despre naștere
- poezii despre muzică
- poezii despre minciună
- poezii despre lut
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.