Rugăciune pentru ciocârlie
Te rog Doamne, astăzi, mâine... fie-ți mare a ta milă
Și nu lăsa ciocarlia, pasăre a bucuriei,
Din zboru-i înalt să cadă pradă prafului de pușcă,
Și nici omul prabușească în prăpastia prostiei!
Cum va mai putea să cânte naiul lui Gheorghe Zamfir
Dacă sunetele sale, cu soarele vor apune?
Din plâns, prunci se-opreau s-asculte, legăna blândul zefir
Livezile înflorite și-ale pădurii cunune.
Omului potolea setea ascultând-o-n toiul verii,
Primăvara parcă plugul ara mai ușor pământul,
Nu-i lăsa, te rog mult Doamne să facă precum pădurii,
Îndreaptă azi țeava puștii, spre cei, ce-i sapă mormântul!
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre prezent
- poezii despre arat
- poezii despre înălțime
- poezii despre viitor
- poezii despre vară
- poezii despre sunet
- poezii despre religie
- poezii despre păsări
- poezii despre păduri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.