Despărţire şi un zambet

M-ai lăsat cu un zâmbet închis în sticla de whiskey... poezie, refugiul meu în nebunie! Mă vindec de tine cu ochii închişi... alerg, tot alerg şi cad în abis. Destinaţie necunoscută, îmi scriu cu ruj pe talpă şi umblu descultă! Mă împiedic de o piatră, se uită la mine mirată, tu ai fost fericită vreodată? Privesc corbul de pe cer, infantil şi cu puţin mister, libertate... Sticla de whiskey e goală, fluturaşi eliberaţi într o gară... Iar pe tine dragul meu, mut, singur şi trist apogeu. Te servesc cu un zâmbet!

poezie de Carmen Greab
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!