Clandestin în propria viață
[erupții solare]
nu te știam
nici pe mine alb nu mă țineam în gaică prea bine
pândit de-o eră glaciară
îngenuncheam în rugă și așteptam
smerit
o erupție de pupile
virusat de îndoieli mult prea sulfurice
nu-mi arăt rana
unor ochi cu pleoape de piatră
frecvența fricii e modificată de lună înainte de-a otrăvi
sângele vieții
cu ispite
clandestin
vroiam să cunosc itinerarul sorții
înscris în aortă solară cu pulsații de vânturi
însetarea băubilă în pocale de carne
friabile
tot ce cheamă și cade prea aproape de axa blestemului
halo de ger
binecuvântarea cunoașterii ne tatuează respirul
la ieșirea din pupă
să nu ne facem casă în bulboană
poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre cunoaștere
- poezii despre Soare
- poezii despre vânt
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre smerenie
- poezii despre ger
- poezii despre frică
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.