Dolce far niente
Aș vrea să mai colind coclauri,
ore întregi,
fără vreo țintă.
Sandalele să le arunc!
Și-n iarba udă,
să pășesc desculț.
Lenea să-mi răsfăț apoi,
cu puzzle-uri din nori
și cu pastel de fluturi.
Să las soarele de mai,
pielea să mi-o gâdile,
până când,
jumătatea stângă,
dori-va umbrâ.
S-ascult cu ochii inchiși,
190 bătăi pe secundă -
zbor de albine.
Și când,
oasele vor hotărî,
c-a fost destul,
dacă...
va veni acel moment,
să-mi stăpânesc râsul,
râsul-plânsul-furnicat,
din amorțeala acelui
" dolce far niente"...
cu miros ispititor de miere!
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre timp
- poezii despre apicultură
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre secunde
- poezii despre răsfăț
- poezii despre râs
- poezii despre ore
- poezii despre ochi
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.