Rondelul visării
Supusă sunt cruntei dureri de tot,
Dar nu o simt ca pe o renunțare,
Când las săgeata ei să mă doboare,
Măcar un vers de m-ar lăsa să scot.
Visarea e aleanul meu, socot,
Și nu cer vieții altă îndurare,
Supusă sunt cruntei dureri de tot,
Dar nu o simt ca pe o renunțare.
Sunt aripi care mi-au crescut și pot
Să zbor, deși întregul trup mă doare
Poetul are drept de sacerdot
Și este singurul care îl are...
Supusă sunt durerilor de tot.
poezie de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre poezie
- poezii despre durere
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre creștere
- poezii despre aripi
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.