Îngerii oare obosesc?

Când la Îngeri mă gândesc
Întrebări ciudate prin minte îmi încolţesc
Oare Îngerii în schimburi lucrează
Sau treburile să se odihnească nu Îi lasă?

Chiar tot timpul ne păzesc
De fapte rele ne feresc?
Poate chiar şi ragusesc
De câte sfaturi bune la ureche ne şoptesc!

Când de alegerile noastre gresite se îzbesc
Tare rău se necăjesc, dar si mai mult se indarjesc
În vise despre alegeri corecte ne sfătuiesc....
Şi, iarăşi nu se odihnesc!

Dar, poate când la joaca copiilor privesc
Sau când văd oameni care intre ei se ajuta
şi se îngrijesc,
Altora bucurii le dăruiesc,
Îngerii, bucurandu-se se odihnesc!

Apoi, de câte ori suflete îndrăgostite întâlnesc
Cat se bucură şi cât de tare mai zâmbesc
Încât toată oboseala hat departe si-o gonesc
In timp ce Iubirea şi fericirea intregului Universul
e dăruiesc!

Când la Îngeri mă gândesc
Răspunsuri la întrebări acum si eu găsesc
Chiar dacă şi Îngerii mai obosesc
Puterea şi odihna, în Iubire, totdeauna o regăsesc!

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!