Tot ceea ce se petrece are un anumit sens.
atribuit lui Gabriel Garcia Marquez
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba spaniolă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Es.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "Chronicle of a Death Foretold" de Gabriel Garcia Marquez este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la
1 Roman Haduch [din public] a spus pe 30 mai 2008: |
| Corect, si, drept consecinta, tot ceea ce nu se petrece nu are sens. |
2 Lucian Velea [webmaster] a spus pe 30 mai 2008: |
| Acest raționament nu este logic. Negația informației inițiale nu conduce decât în anumite condiții la negația rezultatului inițial. |
3 Rasmus [din public] a spus pe 23 mai 2010: |
| Dar pana ni se descopera sensul ceea ce s-a petrecut se pierde |
4 daniel stanciu [din public] a spus pe 17 februarie 2012: |
| mai "genial" (desi la fel de banal, in sensul ca s-a mai zis) ar fi fost sa zica: "Tot ce se intampla e necesar". ar fi surprins jocul dialectic dintre necesitate si intamplare. In felul asta impaca crestinul cu fizica cuantica si pe Newton cu marinarii portocalii. |
5 M. Arin [din public] a spus pe 17 februarie 2012: |
| Observația d-lui Stanciu este pertinentă. Trebuie trimisă urgent la Bogota. Sunt absolut sigur că în următoarea ediție Marquez va opera corecția sugerată. |
6 Mihai Cucereavii [utilizator înregistrat] a spus pe 17 februarie 2012: |
| E aproape și de proverbul: "Tot ce se face, se face spre bine". |
7 Lucian Velea [webmaster] a spus pe 17 februarie 2012: |
| Ar trebui să găsim originalul, pentru a vedea cât de exactă e traducerea. |
8 Dan Costinaș [din public] a spus pe 17 februarie 2012: |
| Originalul: Todo lo que sucede, sucede por una razón. Nu comentez traducerea: Tot ceea ce se petrece are un anumit sens. E OK. Sursa citatului: 13 líneas para vivir / 13 rânduri pentru viață (O listă cu 13 sentințe atribuite lui Gabriel García Márquez) În finalul acestei liste apare îndemnul: "Trimite mesajul celor care îți sunt prieteni chiar dacă nu te vezi cu ei mereu, chiar dacă nu vorbești mereu cu ei, căci, nu uita: Tot ceea ce se petrece are un anumit sens." |
9 Homo Novus [din public] a spus pe 17 februarie 2012: |
| Traducerea aceasta nu este cea mai reușită. Eu aș zice: "tot ceea ce se petrece, se petrece dintr-un anumit motiv" sau "există un anumit motiv în spatele a tot ceea ce se petrece", sau păstrând varianta propusă mai sus, dar cu "motiv" în loc de "sens". Exemplu: "la razón por la que te lo digo - the reason (that) I'm telling you". Aici, ca și în cazul cugetării marelui Marquez, încărcătura semantică a cuvântului razón indică, atât în engleză, cât și în limba română, spre cuvintele "reason", respectiv "motiv". De asemenea, se poate utiliza și "cauză". |
10 Dan Costinaș [din public] a spus pe 17 februarie 2012: |
| De acord cu argumentul de ordin semantic susținut mai sus, dar există și o suprapunere parțială: 1. sens: logică, rost, rațiune, noimă, scop, menire, semnificație, înțeles, accepție, valoare, tâlc, coerență; motiv: cauză, rațiune, pricină, mobil, pretext, dovadă, noimă. 2. razón: capacidad, fundamento, móvil, prudencia, base, explicación, justificación, cordura, tacto, testimonio, prueba, quebrado, inteligencia, noticia, entendimiento, aviso, reflexión, motivo, intelecto, raciocinio, cociente, racionalidad, causa, equidad, raíz, serenidad, discernimiento, juicio, argumento, justicia, recado, origen, moderación, fracción. 3. reason: explanation or justification of an act/idea, cause or motive, thought or judgment, good sense, mental powers, sanity (Webster's New World Dictionary) "Everything that happens has a reason." |
11 Homo Novus [din public] a spus pe 17 februarie 2012: |
| O suprapunere parțială, ați zis bine. Însă cuvântul sens are mai multe... sensuri, iar cel primar nu se pliază pe semnificatul lui "razon" decât cu o parte din forța sa de semnificare. Pe când "motiv" reprezintă în esență ceea ce cuvântul "sens" doar insuflă tangențial. Cuvântul "sens" este utilizat, cu precădere, în lingvistică, acolo unde îndeplinește un rol bine delimitat. Părerea mea. |
12 Dan Costinaș [din public] a spus pe 17 februarie 2012: |
| Haideți să batem palma, Monșer: rațiune, deși am spune "razon" dacă am fi pe la 1900. Sau: mobil, scop, obiectiv - pe la 2012.  |
13 Homo Novus [din public] a spus pe 17 februarie 2012: |
| Batem palma, sigur, dar nu trebuie să schimbați dacă dvs. nu considerați că este cazul. Totuși, să se consemneze că nu am pomenit nimic de "rațiune". Din același motiv subliniat de către dumneavoastră. |
14 Dan Costinaș [din public] a spus pe 17 februarie 2012: |
| Nu schimb nimic, pentru că nu sunt eu traducătorul și nici "anonimul" care a adăugat citatul. Pur și simplu am adus, la cerere (v. com.7), originalul și am precizat sursa. În plus, mă îndoiesc de paternitatea îndemnului de după cele 13 rânduri; am senzația că "Trimite mesajul celor care îți sunt prieteni (...)" nu prea sună a G.G. Marquez. |
15 daniel stanciu [din public] a spus pe 18 februarie 2012: |
| 1) Traducerile propuse se îndepărteaza de la viata interioară a textului lui Marquez. Deci nu sunt deloc OK. Prima e complet neinspirata pt. ca elimina repetitia verbului sucede. Marquez il repeta intentionat, apasand asupra lui. Primul sucede nu echivalent cu al doilea (cum ar crede profele de romana, care vor fi tentate sa-l elimine). La prima vedere lucrurile se petrec, se succeda. La o privire mai profunda lucrurile se petrec cu un sens (in interiorul unei ordini). Primul succedo e al omului superficial, care le lasa dus de vartej. Al doilea e al omului refelxiv. Acesta se inscrie intr-un curs, intr-un scenariu rational al lumii. 2) Verbul a petrece nu cadreaza deloc cu adancimea mesajului. Un verb mai sobru este a se intampla. Are relief filosofic. Petrece are iz de chermeza (de roman in genul Gone with the wind). Eu as putea spune ce se petrece in romanul pomenit, dar nu si intr-un text dostoievkian sau cehovian. Acolo lucrurile nu se petrec, ci se intampla. Alt exemplu: Cand dupa o usa se aud chicoteli, sau icnete erotice poti sa intrebi glumet sau aluziv: Ce se petrece acolo?, insa cand se aud zgomote mai alarmante (o bufnitura puternica de ex.) mai nimerit ar fi sa reformulezi: Ce se intampla acolo? 3) Tradarea (inerenta oricarei traduceri) cea mai mare se produce insa la nivelul substantivului razon. S-a tradus: sens, scop, motiv, cauza. Ultimul e complet nepotrivit. In mod evident nu e o viziune mecanicista (in maniera rationalistilor sau iluministilor) la mijloc. Motiv iarasi nu e bun fiindca e in registrul psihologic (un factor ce pune in miscare un corp insufletit). Scop si sens se apropie mai mult de semnificatia reala a textului lui Marquez. Insa marele lor inconvenient este ca au o incarcatura subiectiva ireductibila, sau daca preferati un lest antropomorfic. Si omul poate avea scopuri sau poate deslusi/ atribui sensuri. Insa nu la genul asta de experiente se refera textul columbianului. Omul trebuie sa inteleaga ceva cu privire la realitate, nu sa construiasca lumea (cum ne propun speculatiile filosofice ale lui Nietzsche sau Wittgenstein) dupa chipul si asemanarea sa. Marquez nu-l vede deloc pe om drept o masura a tuturor lucrurilor (Protagoras). Nu el imprima un inteles lumii. Dimpotriva, in interiorul acestei lumi aparent dezordonate și incalcite el capata o orientare, un sens. Mai bine spus: un rost. Omul poate avea un scop in viata care e al sau, dar are un rost care nu e al sau (in sensul ca nu l-a creat el), ci care tine de o randuiala, de o planificare mai cuprinzatoare a existentei. Toate in lumea astea sunt randuite, rostuite de un Spirit ale carui scopuri sau sensuri nu le putem deslusi sau schimba dupa ideosicraziile unui filosof sau altul. Asta e mesajul pe care vrea sa ni-l impartaseasca prodigiosul scriitor columbian (pe care il venerez, a propos de faptul ca nu-mi place de nimeni prin nimeni, intelegandu-se un dibaci eseist francez cu o alonja filosfica modesta). Asa ca traducerea cea mai apropiata de intelesul interesantului (genial nu e, in opinia mea) aforism marquezian este: Tot ce se întămplă, se întămplă cu un rost. Obesrvatie: textele de acest fel (cu substrat filosofic) nu se traduc cu dictionarul, fie si pentru simplul motiv ca n-au fost scrise cu « meniul » de cuvinte in fatza. Trebuie detectata semnificatia adanca a textului si apoi slefuit cu smirgelul lingvistic. |
16 M. Arin [din public] a spus pe 18 februarie 2012: |
| Spaniola nu este specialitatea mea, dar am, totuși, o anumită practică. Să facem retroversiunea variantei românești. Vom avea: "Todo lo que pasa tiene un alguno sentido" Comparând cu originalul pus la dispoiție de dl. Dan Costinaș (a cărui autoritate în domeniu o salut și o apreciez) constatăm o mare diferență. Traducerea în română nu este cea mai fericită. Cuvântul "razon" are o mulțime de accepțiuni, "motiv" fiind poate termenul cel mai apropiat. Dar nu m-aș feri nici de "rațiune", în sensul de "rațiune de a fi". Deci, tot "motiv", și nu "gândire". Așa cum simt eu limba, nici verbul "suceder" nu este ideal tradus prin "a se petrece", care este "pasarse" și e reflexiv, ca diateză. Un traducător atent și fidel ar fi redat ăn română inclusiv simetria "que sucede, sucede". Iar cuvântul "sens" este nefericit ales. Putem traduce: "Tot ce se întâmplă, se întâmplă dintr-o anumită rațiune" În funcție de context (cred că "sentința" este decupată dintr-o lucrare a lui Marquez) merită luată în seamă și varianta: "Tot ce urmează, urmează o anumită rațiune" În sensul că nimic nu este întâmplător. O traducere bună trebuie să redea sensul original pe o construcție și prin cuvinte cât mai apropiate de original. |
17 Homo Novus [din public] a spus pe 18 februarie 2012: |
| De acord cu domnul M. Arin. |
18 M. Arin [din public] a spus pe 18 februarie 2012: |
| Salut revenirea domnului Stanciu (din păcate, timidă și inconsecventă) la diacriticele carpato-dunărene. |
19 daniel stanciu [din public] a spus pe 18 februarie 2012: |
| Daca e un mesaj de despartire, traducerea lui M.Arin e impecabila. Nu-ti fie frica. Ce va veni, moartea, are un rost. Daca e de povatuire (pt cei care nu simt inca rasuflarea femeii cu adevarat fatale), nu o agreez. Fiindca a "urma", are in vedere doar dimensiunea viitorului. "Întâmplă" e intr-un prezent etern. |
20 daniel stanciu [din public] a spus pe 18 februarie 2012: |
| In opinia mea, traducerea lui Marin e buna. Cred ca e un mesaj de adio. Altfel Marquez nu l-ar fi scris, fiindca ideea in versiunea traducerii innitiale (imbunatatita de mine) e rasuflata. In acest text genialul autor ne recomanda o atitudine senina (cu evidente accente stoice) in fata mortii. Traducerile lui Dan si Novus sunt inacceptabile. |
21 M. Arin [din public] a spus pe 18 februarie 2012: |
| Domnilor, mulțumesc pentru aprecieri. Laudele Dvs m-au făcut să iau o hotărâre: voi culege căpșuni iberice și anul acesta! |
22 daniel stanciu [din public] a spus pe 18 februarie 2012: |
| Rectific: aforismul lui Marquez este exceptional (am zis doar interesant si m-am grabit neintelegand miza lui: de mesaj pt. cei pe care scriitorul ii lasa in urma, pentru succesori -sucede). In traducerea lui Marin surprinde exact acest inteles (nu acel pe care ni-l lamureste chiar talmacitorul). Sincere felicitari, d-le Marin! Ati avut si putin noroc (insa norocul surade doar celor pregatiti), dar talmacirea dvs. se apropie cel mai mult de tâlcul panseului lui Marquez. Stii ce e interesant, d-le Marin? panseul lui Marquez e construit pe un calambur (sucede in folosit in sensuri diferite). Parca spuneati ca un calambur altereaza seriozaitatea unui aforism. Iata un genial contraexemplu! |
23 Dan Costinaș [din public] a spus pe 18 februarie 2012: |
| Dragă Daniel, care anume dintre traducerile mele este aceea inacceptabilă? Pe această pagină nu apare niciuna. |
24 M. Arin [din public] a spus pe 18 februarie 2012: |
| Îmi pare rău, domnule Stanciu! (se pare că scurtul nostru consens a expirat). Aici e vorba de o repetiție! În ambele propozițiiale frazei valoarea predicativă a verbului este aceeași. Nici urmă de calambur. Calambur ar fi fost dacă Marquez scria: "tot ce se petrece pe trecerea de pietoni se petrece cu rost". Sau dacă, mergând la pescuit, la Murighiol, columbianul s-ar fi lăudat, românește, desigur, că "a prins un somn de două ore". |
25 Homo Novus [din public] a spus pe 18 februarie 2012: |
| Domnul Stanciu, dvs. militați îmopotriva traducerilor exacte, eu împotriva celor într-o ureche (pardon, după ureche). Dacă Marquez ar ști limba română, v-ar lua la... rost. Nu există niciun calambur aici, dar mă tem că am fost martorii unui carambol. |
26 Radu X [din public] a spus pe 18 februarie 2012: |
| Nimic din tot ce a vrut să spună Marquez, nici-unul dintre voi n-a înțeles, pentru că n-are nici-un sens. Nu-i nici calambur, nici calambor, ci o frază seacă de doi bani. |
27 daniel stanciu [din public] a spus pe 18 februarie 2012: |
| Mie imi pare bine d-le Marin. Imi confirma teoria ca sunteti un lingvist bun si atat (asa cum eu sunt pt. dvs. un mucalit inteligent si atat) . M-am prins de acest lucru inca de pe vremea cand purtam discutii aprinse pe marginea cugetarilor unui filosof marginal (iata un joc de cuvinte pueril: margine si marginal): Emil Cioran. Dvs. erati entuziasmat de stralucirea scriiturii sale, eu sunt ambetat de platitudinile lui dichisite. Primul a urma se refera la o succesiune temporala . Al doilea, la respectarea unei randuieli, a unei ratiuni. E un joc subtil de cuvinte, dar e un joc. A urma dupa, si a urma ceva (crestinii nu doar il urmeaza vin dupa- Hristos, ci il urmeaza il asculta- pe Hristos). Iata, asadar, un panseu (desi nu ma inghititi, m-ati inspirat d-le Marin): Toti crestinii îi urmează lui Iisus. Putini insa il urmeaza pe Iisus. Seamana cu a asculta din romana; care inseamna a auzi (mai bine spus, a fi atent la un semnal acustic) si a respecta. (Am scris si eu ceva asemanator dar intr-un registru mai putin grav: Putini profesori ii asculta pe elevi. majoritatea ii examineaza. Asculta are aici 2 intelesuri diferite; a examina si a fi atent la opiniile, asteptarile formulate de cineva. Nici jocul meu de cuvinte nu e facil. E adevarat ca nu ataca o problema atat de grava cum e cea a mortii, dar o ataca in fondul ei) Fiti atent in ce jocuri intelectuale va amestecati d-le Marin. Intrati in hora, dar nu stiti intotdeauna pasii. Textul lui Marquez spune cu totul altceva decat credeti dvs. (nu trebuia sa ni-l explicati. Stiti doar ca dicutati cu un tip « inteligent »). Dar, repet: l-ati tradus magistral. Nu ma feresc sa recunosc: m-ati ajutat sa-l inteleg. Am gresit impardonabil, neluand in calcul contextul. Dan a muscat mai mult din fragment si, recitind preliminariile, mi-am dat seama care e intentia autorului. Trag nadejde ca, la randu-mi, v-am ajutat sa intelegeti mai bine spusa extraordinara a lui Marquez. Sa va aduc un compliment urias: Imi place mai mult in traducerea dvs. decat in original. Tot ce urmeaza, urmeaza o rațiune tulburator de simplu si de profund! PS: Lui Novus: Eu am cerut fidelitate fata de spiritul textului, nu am militat impotriva exactitatii. Am citit cateva dn comentariile tale. Ce pot sa spun: livresc, dar epidermic. Pt. tine reformulez. Primul sucede are sens de « se intampla » (la o lectura de prima instanta), al doilea rastoarna acest inteles : a se deruleaza cu un sens. E ca si cand a spune : ce se intampla nu e intamplator. Numai ca e spus cu referire la moarte si lucrurile capata o cu totul alta... dimensiune. |
28 Homo Novus [din public] a spus pe 18 februarie 2012: |
| Domnule Stanciu, stilul pompieristic și tonul pedant nu vă onorează argumentele. Nu este nevoie să luați o coală A4 pe care să creionați metafizica absconsă din spatele repetiției lui Marquez, pentru ca apoi să mototoliți hârtia și să aruncați cu ea înspre mine. Eu știu despre ce este vorba, ceea ce nu pot spune despre dvs., mai ales după ce ne-ați semnalat infiltrarea unui calambur în varianta originală. Dvs. aveți o idee despre ce se întâmplă, dar nu știți să delimitați semnificațiile așa cum ar trebui; bunăoară, repetiția respectivă nu face obiectul unui joc de cuvinte, ci al unui joc ideatic, cu valențe filosofice (probabil că asta ați vrut să spuneți). În plus, se vede că fișa postului pe care îl ocupați nu cunoaște atribuțiile unui traducător profesionist, altfel ați fi știut ce implică traducerile pe bandă rulantă, subordonate unor instituții sau edituri. Un traducător lucrează sub presiune, căci are de respectat un "deadline" (termen limită), și nu-și permite să se lanseze în exegeze psihedelice. Acesta este una dintre provocările exogene (exterioare, care nu țin de competența/incompetența subiectului) cu care un traducător cu acte în regulă poartă lupte grele. P.S. Știați că editura RAO nu-și plătește traducătorii, că au dat-o în judecată și tot editura a avut câștig de cauză? |
29 M. Arin [din public] a spus pe 19 februarie 2012: |
| Domnule Stanciu, "Platitudinile dichisite" ale "filozofului marginal" E.M.Cioran sunt tratate cu mult respect în medii intelectuale selecte din lumea întreagă. Iar cititori, culți și binecrescuți, în aproape toate limbile, Cioran are la nivelul a zeci de milioane. Latura filozofică a operei lui nu sunt în măsură să o judec pentru că nu sunt filozof. Probabil, Dv. sunteți, sau vă considerați a fi, grație lecturilor extinse. Însă valoarea literară a operei lui Cioran (cel mai desăvârșit stilist născut în România) este indiscutabilă. Poate v-aș fi acceptat superioritatea și modul nemilos în care biciuiți memoria lui Cioran dacă vă limitați la comentariile Dv. critice, în general scrise cu nerv, ingenioase, sarcastice, plăcute. Dar, în ultimul timp ați făcut imprudența să "comiteți" literatură. "Cocoloașele" Dv. (așa cum singur le-ați numit, și pe bună dreptate!) ștanțate în serii interminabile, formulate neglijent, pline de greșeli, cantonând în locuri comune, trădează un gust discutabil. Nici urmă de "anvergură filozofică", nici urmă de idei novatoare, doar rebusisme sau glumițe ieftine, cu femei care trebuie iubite și legi care trebuie violate. Afirm cu toată răspunderea că un om care își asumă prin semnătură atâta cvasimediocritate nu are dreptul moral, și nici instrumentele estetice, să-l judece pe E.M. Cioran. Odată, în India, la Sultanapur am văzut o maimuțică isterică rățoindu-se la un elefant care, în maiestatea lui, nu-i arunca nici măcar o privire. Sper să nu vă supărați, dar de câte ori vă năpustiți asupra lui Cioran cu o vulgaritate dusă până la indecență îmi amintesc de acea maimuță măruntă și ridicolă care, chițăind arogant, credea că pune la respect un pachiderm. De ce spuneți că nu vă înghit? Vă simpatizez chiar, în ciuda tonului tăios din unele comentarii. Și vă citesc, cu mare atenție. |