Afelion
Treptat depărtând cu nemurirea ornicului contiguu, afluent prin Orion,
Plăsmuiește-l tainic încolțit undeva pe pământ; entitatea sorbului clandestin erupt printr-un liniar avânt spațial,
Din ale descărcărilor tranzitorii de către legăturile ionice, ce-nchid ciclul întregit al unui trist eon orbital.
Iarăși, de două ori câte șase,
Va pocni din strident pletorice raze, cristalizând într-un progres de origine hexagonal,
Taina-Totului impenetrabilă a înțeptului Trismegist egipțian.
poezie de David Trăistaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.