Ne unește
Te stig in suflet si mă tem
Nu mă auzi si tu mă chemi
Rupti de asteptare suntem
Înalt munitii si gândul pe culmi
Unde esti când vii să mi spui
Sa ti pregătesc patul din stele
Si perna moale din fulg de piu
Mărgăritare să te nvelesc în ele
În noaptea noastră cea dintâi
Si visul este cu luna cea nouă
Eu imi doresc in suflet sa rămâi
Icoana pură spălată cu rouă
Aud un fosnet tu oare mi răspunzi
Prin glasul frunzei bătută de vânt
Sopteste ecoul mâna mi o întinzi
Oare existi sau tot o frunză eu sunt
Mă doare gândul că esti departe
Un munte o mare se întâlnește
Timpul e scurt pe noi ne desparte
E soarta doar ea care ne uimește
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vivian Ryan Danielescu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre frunze
- poezii despre înălțime
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre rouă
- poezii despre noapte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.