Noaptea sufletelor

Am întors oglinda timpului
În urmă ai rămas tinereţe
Mă priveşte chipul încremenit
Sunt eu recunosc cu tandreţe

Privirea îmi era senină
Şi chipul luminat de vise
Nici rid nici urmă de-ndoială
Nici gânduri nici inima închise

Credeam că viaţa e usoară
Să te iubesc la nesfârsit
Nu ştiam ce repede ea zboară
Într-o zi ce-am iubit s-a năruit

Tu din oglindă îmi vorbeaţi
Nu te plânge şi acum iubeşti
Chip brăzdat printe firele cărunţi
Mereu să zâmbeşti tu reuşeşti

M-am uitat repede spre apus
Un cer roşu culoarea iubirii
Răsăritul la apus a ajuns
Noaptea sufletelor a unirii

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!