Reproşul iubirii

Timp de şapte ani m-ai folosit, ca pe un câine
Ai avut nevoie de poetul Lorin Cimponeriu,
De romanticul bărbat talentat, de poezia sa
Eu am vrut să fac o familie, o casă
Tu ai luat viaţa în glumă,
Eu mi-am dorit acest lucru
Timpul le vindecă pe toate
Nu ai răspuns la multe întrebări
Eu mi-am dat seama târziu
Poezia nu e un scop,
Face parte din darul dumnezeiesc
Eu ţi-am plătit cărţile
Duc acest proiect până la capăt
Pe viitor râmâi cu îngerul păzitor
Eu am ieşit din joc
Pe viitor nu te mai baza
pe proiecte literare comune
Nu vor mai fi.
Nu te urăsc pentru că te-am iubit prea mult
Timpul acela s-a stins,
Avem drumuri şi idealuri diferite
Trebuie vindecate, rănile sunt adânci.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!