Lumina dintre lumi
Plutim uneori- când deschidem o fereastră
Când despicăm cerul cu gândul spre moarte e un pas
Dar liniștea cerească la Dumnezeu ne cheamă
Hai sa fugim
Norocu-i ca și moartea
Tot umblă și desface lumina de întuneric
O clipă de lumină ne fie călăuză
Din berze albe stropi albesc în întuneric
Ești tu, iubita mea.
Ce în viața îmi încape cu lumânări și stele
A mirosind a tei și albăstrele
Ne prinde întâmplarea descoperind ursita
Ce se întoarce-n lutul vieții.
Ca un cor de păsări
Seitan regal
Se plimbă între muzici, scăpând-și valul
Lacrimi pe o pleoapă.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.