Nenume
Nenume-n lacrimi, tristă-n sare vamă
Și dulce la atingere-a păcate
Misterele au veacuri dezbrăcate
Și racla iar ființa noastră cheamă.
Erau scrisori spre tine și-n erate
Strigam venirea ta sub stropi de teamă;
Aici absența-i liniște infamă
Și rugăciunea mi-e-n singurătate.
Portița către Raiului grădină
În miezul duhului mi s-a deschis...
Te-aștept, dar mi-este straja anodină...!
Din zări apari cu mâine-n ieri ucis,
Ci azi e templu-n rară rădăcină
A tot ce stă-n corola noastră scris...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Anonimus
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ștefan Petrea. [Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre vamă
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre singurătate
- poezii despre scrisori
- poezii despre rai
- poezii despre prezent
- poezii despre nuditate
- Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.