De la Daia până la Baia
Din Banat până în Moldova
De la Baia până la Daia
Prin lume am vreo pereche?
Fiind cercel de vers in ureche!
Pe o tâmplă-ți selenară
In ritm quasar seară de seară
Lebedă mereu-mi ascunsă
Pe fața Lunii nepătrunsă
De vreo privire lumească
Unde stau-ngeri s-odinească
Inorogi cei înstelați
De tine, mie înseuați.
Și de la Daia până-n Baia
Din Banat pâna la Tighina
Hai s-alungăm din ochi ploaia
Reunind Romania divină
Să ne pomenească nepoții
Să ne stie de frică hoții
De la Daia până la Baia
S-alungam din ochi ploaia
Cu horă sfântă mână-n mână
Fetele cu albă cunună
Feciorii cu bici de stână
Să renastem Nația Română
De la Daia până la Baia
Să ne simtă-n ochii văpaia
Hotii, dusmani încărcați
In tren spre Siberii-mbarcațî
Să ne luăm iar Regină
Una Sfântă nouă Mușatină
Să se audă de noi în lume
Cu armăsari plini-n spume
De la Daia până la Baia
De la Oravița-n Cernăuți
Să fim iar recunoscuți
Unind Mare iar România
De să ne cânte ciocârlia
Si in port la Cetatea Albă
Purtând mândri iie albă
SUS CU NAȚIA, JOS CORUPTIA
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre România
- poezii despre versuri
- poezii despre urechi
- poezii despre unicorni
- poezii despre trenuri
- poezii despre timp
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre seară
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.