O întâmplare soră cu mama
când ai însemnat
pe giurgiuveaua la care
se închină toți trecătorii
m-am apropiat cu buzele
de ciutură
două narcise agonizau pe apa sfințită
mi-am făcut bagajele
am trecut podul
am dat bir cu fugiții
și vrabia din mână
erai ochioasă
ca mătușa mea
care te blagoslovește în bibliile satanice
pe care nu le mai înțeleg
de la o vreme
acum ce rost are
să pui cărămida sub capul nopții?
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vrăbii
- poezii despre trecut
- poezii despre poduri
- poezii despre noapte
- poezii despre narcise
- poezii despre mamă
- poezii despre draci
- poezii despre creștinism
- poezii despre apă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.