În timp
Lacrimi, șiroaie curg,
Din norul amintirii,
Dar vreau doar ca să fug,
De tainele iubirii.
În satul meu tăcut,
Plouă cu amintiri,
Din timpul petrecut,
Cu strașnice trăiri.
Timpul, nu stă după noi,
Prețuiește orice clipă.
Cât ai fi tu în nevoi,
Cât de mult sufletul țipă.
Timpul, este nemilos,
Deci, nu te uita in spate,
Fii de viață bucuros,
Și-apoi treci direct la fapte.
Eu, în viața asta crudă,
Voi face exact ce simt,
Fără grabă, fără fugă,
Nu mă mai întorc în timp.
poezie de Mihail Cosmin Pamfil (27 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.