Poetul
Am prețul iluziilor mele,
Am dorul de concret și de singurătăți;
Sfărâm lacrimi-n miezul de durere...
Vă iubesc de vreți sau nu mă vreți!
Am intuiții clare obsesive,
Am ruga mea de Înalt și sinceritate;
Ard ca verbul între substantive...
Vă iubesc pe toți, în taină și-n șoapte!
Am atâtea zboruri noi încât
Uit de mine-n dor de Absolut;
Transform în frumos ceea ce-i urât...
Vă iubesc mereu; pe suflet vă sărut!
Am pagini nescrise și multă trufie,
Am de toate-n mine și vă dau și vouă;
Poezia mea e singura vie împărăție...
Vă iubesc continuu... cu sufletul de rouă!
Am crez în lumea cea de mâine,
Am jertfa unui prezent ardent;
Sunt pentru toți... "clipa ce rămâne":
Vă iubesc cu fiecare nou sincer sentiment!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.