Resemnare
Își plimbau tulburarea
sub pulberea luminoasă
cernută de stele,
între ei se interpuse
o adâncă prăpastie
de tăcere...
Îi asaltau amintirile
cerându-și dreptul lor
la neuitare...
tristețea-i copleși
incomensurabilă și
sfâșietoare,
se resemnaseră,
totul se risipise,
iubirea lor de mult
murise.
În suflet...
pustietate, noian adânc
de ape, în care pierdută
le stătea bucuria.
poezie de Luci Țunea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Luci Țunea. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.