Frunza căzută
din vise, idealuri și din flori
viața am clădit în doi
cu multă trudă-n temelie
și inocență în privire
nu am știut că timpu-alege
și roadele le va culege
cuvânt având doar un destin
care de multe ori e chin
și-acum sunt frunza cea căzută
privesc de jos ziua trecută
întunecat cer.... o clepsidră
aș vrea o ușă să-mi deschidă
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.