Al doilea gând

Oasele mi se topesc
Sub pielea ce ma-nghite
E frig în Univers şi rece
Doar timpul mă pândeşte
Hoţeşte să mă sece

Chem flăcări să mă încălzească
Iar pielea se transforma-n fluture
şi se ascunde-n curcubeu
tot căutând urme de EU
cu închinăciune de zeu

În urmă îmi rămân ochii şi unghiile
ce se agaţă de toate viorile
tragând cu sete arcuş de stele
în iernile cernite ce vor să mă cheme

Strig ploaia să mă picure
în visul unei ciuture
părul-mi cade-n ape limpezi
se adună şi se-nşiră
pergament insidios pe lespezi

Oasele şi pielea-mi zac
în ceaşca de cafea şi zaţ
ghiocul se uită mirat:
clic-clac, clac-clic
..........................................
Ploaia-mi spală chipul surâzând
fug de nimicul din nimic
în al doilea gând...

poezie de Marieta Căprăruşi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!