Ce pot să-ți spun
Ce pot să-ți spun?
adie pădurea cu mirosul tău
în păr se joacă fluturi albi și bleu
iar pe călcâie ai urme de rouă
rămase de pe țărmuri mângâiate-n ape verzi
uitate în palma unui zeu
De undeva se aude mierla
cu dimineața zâmbind pe trupu-mi somnoros
ca ramura îți apleci brațul
și mă învelești cu privirea ta
cum frunza de tei își caută culcuș umbros
Din al tău sărut se naște ziua
când mă culegi ca să reînviu
căci tu mă știi
că încă eu
mă joc cu vise la margine de curcubeu
Ce pot să-ți spun?
Îți simt parfumul
miroase a flori de câmp
pe-o creangă zâmbește un lăstun
iar eu te beau și te respir
precum lumina ce iubește un verde fir
Tac mută de uimire neștiind ce să-ți mai spun
mă las s-alunec în caldă reverie
și uit fir-ar să fie
ce-aveam sau dacă voiam ceva să-ți spun...
Ah, mi-am amintit printre adormite gânduri
că azi
mai am de împărțit la lume... fluturi
poezie de Marieta Căprăruși
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Marieta Căprăruși. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.