Cafea cu gust de tine
Se face-un an de când cafeaua are gust de tine,
Un gust când acru, când amar.
Si dulce uneori, dar foarte rar.
E oricum cea mai bună din câte am băut, mi-e bine.
Ghicesc în zațul ce-a rămas, din ceașcă ochii tăi privesc.
Sunt verzi ca iarba și văd bine,
Săgeți din ei trimiți spre mine.
Ești furios și mă alungi. E dreptul meu să te iubesc.
Nici tu, nici alții, nu mi-l pot lua. Doar Dumnezeu
Cănd o să vrea, va face-odată
Să simt din nou cafea curată.
El mi te-a dat, și-l rog să mi te lase. Mereu.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.