Unde sfârșește pârtia
e un zid
schiurile descriu
cu sunete înfundate
hieroglife precipitate
înainte de izbitură
alb pe alb
o răsuflare rece
gură la gură
mă petrece
tăioasă
dincolo de finit
dar literele rămân
suspendate
negru pe negru
în negura
carului mic (înțepenit)
al mașinii de scris
stau prăvălit
pe axa nopții polare
ca un turn fără ferestre
încrucind calea lactee
a lumii terestre
cu sufletul călătorind
în loitra carului mare
și nu disting
cum
stelele
în lumânări
se sting
poezie de Ion Toma Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sunet
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre schi
- poezii despre pârtie
- poezii despre noapte
- poezii despre negru
- poezii despre mașina de scris
- poezii despre lumânări
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.