Ieșirea
singura ieșire seamănă cu una de incendiu;
dinspre tine și conform instrucțiunilor,
desigur, trebuie să ies...
- deja miezul mi-e incendiat
și marginile se apără.
și totuși ies! înainte
e singura ieșire, chiar incendiul,
cu seva și marginile de copac îmbrăcându-mă.
poezie de Ana Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre incendii, poezii despre copaci sau poezii despre apărare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.